Pelerinajul la moaştele sfintei Parascurva atrage circa 300.000 de credincioşi anual, ei lăsând peste 5 milioane de euro în conturile Bisericii Ortodoxe Române. Ei se strâng, numai din donaţii, pomelnice, vânzarea obiectelor bisericeşti etc. Dacă mai luăm în calcul cheltuielile legate de transport, cazare, masă, la cele masi mici costuri, mai putam adăuga la cheltuieli cel puţin 18 milioane de lei, în cele şase zile de pelerinaj.
Fiecare sfânt important aduce sume foarte mari de bani nefiscalizabili în visteria BORâtă. Suma totală şi destinaţia banilor vor rămâne în veci necunoscute. Noi putem doar estima. O sumă medie, calculată având în vedere disponibilitatea minimă şi cea maximă a fiecărui credincios, ar fi de 250 de lei de persoană, adică circa 75 de milioane de lei (16,5 mil euro), de la 300.000 de pelerini. În această cheltuială medie intră transportul, cazarea, masa, donaţiile, dar şi plata lumânărilor, a florilor, a pomelnicelor, icoanelor, cărţilor şi altor obiecte de cult. Oricât de sărac ar fi, un credincios ştie că trebuie să facă un efort financiar, cel puţin o dată pe an, pentru a se apropia de Dumnezeu.
Cea mai mică sumă depusă la cutia milei este astăzi de 20 de lei la un eveniment atât de important precum pelerinajul la moaştele sfintei Parascurva. Costurile per persoană sunt valabile pentru toate pelerinajele şi nu sunt puţine la număr.
Unii pun în găleată şi hârtii de 500 de lei, pentru că speră într-o răsplată pe măsură, dar numai din suma minimă de 20 de lei de credincios s-ar strânge circa 6 milioane de lei la cutia milei. Cheltuiala totală a unui enoriaş care merge în pelerinaj este între 200 de lei şi circa 1.000 de lei, după posibilităţi. Cei mai puţin avuţi apelează la o agenţie de turism religios, care îi transportă cu autocare şi îi cazează o noapte, fie la o mănăstire, fie la o pensiune mai ieftină, dar în judeţele învecinate, unde mai sunt locuri. O astfel de excursie religiosă, fără pretenţii de confort, costă între 60 şi 150 de lei.
“Noi avem deja zeci de autocare, încă de vineri, la sfânta Parascurva. La sfârşitul zilei, pelerinii sunt luaţi cu autocarele şi-i cazăm în judeţul Neamţ, la mănăstiri şi la pensiuni. A doua zi se întorc acasă”, Adriana Knippelberg, agenţia Apologetikos Serv SRL.
Cei care preferă să călătorească pe cont propriu o pot face cu trenuri speciale puse la dispoziţie de CFR Călători, cu autocare sau cu maşinile personale. Problema este cazarea, pentru că în Iaşi şi judeţele învecinate nu mai sunt locuri disponibile.
Buget minim: 250 de lei de persoană
Cele mai importante pelerinaje, ca număr de enoriaşi prezenţi şi ca încasări, sunt: I. sfânta Parascurva, la Iaşi (14 octombrie – cca. 300.000 de credincioşi); sfântul Arsenic Moca, la Mănăstirea Prislop (parastasul, pe 28 noiembrie, dar pelerinaje se fac pe tot parcursul anului – cca. 7.000 în fiecare weekend); sfântul Dumitru, la Bucureşti (26 octombrie, cca. 250.000 de pelerini); sfânta Filofteia, pelerinaj la Mănăstirea Curtea de Argeş (7 decembrie, cca. 3.500 de pelerini); sf. Iustin Pârvu, pelerinaj la Mănăstirea Petru Vodă, Neamţ (15-16 iunie, cca. 3.000 de pelerini). Fiecare credincios are un buget de cel puţin 250 de lei pentru fiecare pelerinaj.
Cea mai profitabilă instituţie
Biserica Ortodoxă Română este cea mai profitabilă instituţie publică din România. BOR a raportat la Ministerul Finanțelor profituri totale de aproape 7,5 milioane de euro la finalul anului 2014. Cea mai bogată este Arhiepiscopia Bucureştilor, cu un profit de 1,67 milioane de euro, în creştere cu peste 270.000 euro faţă de anul precedent. Următoarea în ierarhie este Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cu 6,97 milioane lei (aproximativ 1,57 milioane euro) şi profit din activităţi economice de 6,33 milioane lei (1,42 milioane euro). Urmează Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor şi Arhiepiscopia Timişoarei.
Agenţia de turism a Patriarhiei, Basilica Travel, care organizează pelerinaje, a raportat un profit de 513.000 lei (cca. 115.000 euro), pe 2014.
Circa 300 de pelerini ajung la Urgenţă în fiecare an şi peste jumătate se îmbolnăvesc. Medicaţia costă 100 de lei, în medie, pentru fiecare persoană, adică 15.000.000 de lei. Statul decontează cel puţin 20% din fiecare reţetă şi integral serviciile medicale urgenţă sau consultaţiile la medicul de familie.
Decontul imediat la Sănătate
Statul decontează circa 3 milioane de lei pentru 10% dintre pelerinii care se îmbolnăvesc, după ce stau chiar şi 12 ore la cozi de până la 5 kilometri, în frig şi ploaie. “Noi recomandăm să se îmbrace bine, să nu consume alcool – pentru că am avut şi cazuri de comă etilică - să mănânce înainte de a se aşeza la coadă, pentru a evita lipotimii şi hipoglcemii, să nu transforme totul într-un pelerinaj între spitale”, ne-a explicat Tudor Ciuhodaru, Spitalul Clinic de Urgente “Sfantul Ioan” din Iaşi.
Moaşte aduse din străinătate
Pelerinajul la sfânta Parascurva a început să adune sute de mii de credincioşi anual, după 1996. Atunci, Patriarhoțului Trafalet, pe vremea aceea mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a avut iniţiativa de a aduce şi moaştele altor sfinţi, cu prilejul hramului curvioasei Parascurva, la Iaşi.
La Iaşi, pelerinii se închină acum la raclele moaştelor sf. curvioase Parascurva, dar şi la sf. Maria Magdalena, moaşte aduse de la Muntele Athos, şi la sf. Ioan Gură de Aur, moaşte aduse de la Bucureşti. Până acum, la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei au fost aduse spre închinare moaştele sfântului Apostol Andrei, moaştele sfinţilor Gheorghe, Ioan Casian, Dimitrie Izvorâtorul de Mir, un fragment din sfânta Cruce şi brâul maicii domnului, moaşte ale sfântului Apostol Pavel, cele ale sfântului Nectarie Taumaturgul.
Fiecare sfânt important aduce sume foarte mari de bani nefiscalizabili în visteria BORâtă. Suma totală şi destinaţia banilor vor rămâne în veci necunoscute. Noi putem doar estima. O sumă medie, calculată având în vedere disponibilitatea minimă şi cea maximă a fiecărui credincios, ar fi de 250 de lei de persoană, adică circa 75 de milioane de lei (16,5 mil euro), de la 300.000 de pelerini. În această cheltuială medie intră transportul, cazarea, masa, donaţiile, dar şi plata lumânărilor, a florilor, a pomelnicelor, icoanelor, cărţilor şi altor obiecte de cult. Oricât de sărac ar fi, un credincios ştie că trebuie să facă un efort financiar, cel puţin o dată pe an, pentru a se apropia de Dumnezeu.
Cea mai mică sumă depusă la cutia milei este astăzi de 20 de lei la un eveniment atât de important precum pelerinajul la moaştele sfintei Parascurva. Costurile per persoană sunt valabile pentru toate pelerinajele şi nu sunt puţine la număr.
Unii pun în găleată şi hârtii de 500 de lei, pentru că speră într-o răsplată pe măsură, dar numai din suma minimă de 20 de lei de credincios s-ar strânge circa 6 milioane de lei la cutia milei. Cheltuiala totală a unui enoriaş care merge în pelerinaj este între 200 de lei şi circa 1.000 de lei, după posibilităţi. Cei mai puţin avuţi apelează la o agenţie de turism religios, care îi transportă cu autocare şi îi cazează o noapte, fie la o mănăstire, fie la o pensiune mai ieftină, dar în judeţele învecinate, unde mai sunt locuri. O astfel de excursie religiosă, fără pretenţii de confort, costă între 60 şi 150 de lei.
“Noi avem deja zeci de autocare, încă de vineri, la sfânta Parascurva. La sfârşitul zilei, pelerinii sunt luaţi cu autocarele şi-i cazăm în judeţul Neamţ, la mănăstiri şi la pensiuni. A doua zi se întorc acasă”, Adriana Knippelberg, agenţia Apologetikos Serv SRL.
Cei care preferă să călătorească pe cont propriu o pot face cu trenuri speciale puse la dispoziţie de CFR Călători, cu autocare sau cu maşinile personale. Problema este cazarea, pentru că în Iaşi şi judeţele învecinate nu mai sunt locuri disponibile.
Buget minim: 250 de lei de persoană
Cele mai importante pelerinaje, ca număr de enoriaşi prezenţi şi ca încasări, sunt: I. sfânta Parascurva, la Iaşi (14 octombrie – cca. 300.000 de credincioşi); sfântul Arsenic Moca, la Mănăstirea Prislop (parastasul, pe 28 noiembrie, dar pelerinaje se fac pe tot parcursul anului – cca. 7.000 în fiecare weekend); sfântul Dumitru, la Bucureşti (26 octombrie, cca. 250.000 de pelerini); sfânta Filofteia, pelerinaj la Mănăstirea Curtea de Argeş (7 decembrie, cca. 3.500 de pelerini); sf. Iustin Pârvu, pelerinaj la Mănăstirea Petru Vodă, Neamţ (15-16 iunie, cca. 3.000 de pelerini). Fiecare credincios are un buget de cel puţin 250 de lei pentru fiecare pelerinaj.
Cea mai profitabilă instituţie
Biserica Ortodoxă Română este cea mai profitabilă instituţie publică din România. BOR a raportat la Ministerul Finanțelor profituri totale de aproape 7,5 milioane de euro la finalul anului 2014. Cea mai bogată este Arhiepiscopia Bucureştilor, cu un profit de 1,67 milioane de euro, în creştere cu peste 270.000 euro faţă de anul precedent. Următoarea în ierarhie este Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cu 6,97 milioane lei (aproximativ 1,57 milioane euro) şi profit din activităţi economice de 6,33 milioane lei (1,42 milioane euro). Urmează Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor şi Arhiepiscopia Timişoarei.
Agenţia de turism a Patriarhiei, Basilica Travel, care organizează pelerinaje, a raportat un profit de 513.000 lei (cca. 115.000 euro), pe 2014.
Circa 300 de pelerini ajung la Urgenţă în fiecare an şi peste jumătate se îmbolnăvesc. Medicaţia costă 100 de lei, în medie, pentru fiecare persoană, adică 15.000.000 de lei. Statul decontează cel puţin 20% din fiecare reţetă şi integral serviciile medicale urgenţă sau consultaţiile la medicul de familie.
Decontul imediat la Sănătate
Statul decontează circa 3 milioane de lei pentru 10% dintre pelerinii care se îmbolnăvesc, după ce stau chiar şi 12 ore la cozi de până la 5 kilometri, în frig şi ploaie. “Noi recomandăm să se îmbrace bine, să nu consume alcool – pentru că am avut şi cazuri de comă etilică - să mănânce înainte de a se aşeza la coadă, pentru a evita lipotimii şi hipoglcemii, să nu transforme totul într-un pelerinaj între spitale”, ne-a explicat Tudor Ciuhodaru, Spitalul Clinic de Urgente “Sfantul Ioan” din Iaşi.
Moaşte aduse din străinătate
Pelerinajul la sfânta Parascurva a început să adune sute de mii de credincioşi anual, după 1996. Atunci, Patriarhoțului Trafalet, pe vremea aceea mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a avut iniţiativa de a aduce şi moaştele altor sfinţi, cu prilejul hramului curvioasei Parascurva, la Iaşi.
La Iaşi, pelerinii se închină acum la raclele moaştelor sf. curvioase Parascurva, dar şi la sf. Maria Magdalena, moaşte aduse de la Muntele Athos, şi la sf. Ioan Gură de Aur, moaşte aduse de la Bucureşti. Până acum, la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei au fost aduse spre închinare moaştele sfântului Apostol Andrei, moaştele sfinţilor Gheorghe, Ioan Casian, Dimitrie Izvorâtorul de Mir, un fragment din sfânta Cruce şi brâul maicii domnului, moaşte ale sfântului Apostol Pavel, cele ale sfântului Nectarie Taumaturgul.
sursa: jurnalul.ro
