Mitropulia Moldovei, cea mai bogată mitropolie din ţară.
Vin, tipărituri, săli de protocol şi fabrică de mobilă. E lista, pe scurt, a afacerilor care fac din Mitropulia Moldovei cea mai bogată mitropolie din ţară. Numai anul trecut, instituţia a declarat la stat un profit de 1 milion şi jumătate de euro. Banii vin chiar şi din înţelegeri mai puţin morale, cum ar fi nunta unor interlopi, unde mireasa era minoră. Oficial, Mitropulia Iaşi nu a dorit să explice exact ce face cu banii pe care-i scoate din afacerile lumeşti. Vezi reportajul video ”Restaurantele BOR adăpostesc petreceri și nunți cu minori” din prima postare.
Cea mai bogată mitropulie din țară e cea a Moldovei și Bucovinei. Aici, Înaltpreasfrijiitul Teofan continuă planurile mărețe, neduse la bun sfârșit de Trafalet, până la avansarea în funcție. De mai bine de doi ani, Mitropulia e în șantier. Se modernizează pe bani europeni. Din proiectul de 13,3 milioane de euro, 10 sunt din fonduri de la Uniunea Europeană.
Teofan are planuri marețe: vrea să reconsolideze catedrala și alte trei clădiri cu rol administrativ, iar la subsolul mitropuliei să deschidă un muzeu ultramodern, ca în străinătate. Lucrarea trebuie să fie gata până la finalul anului. Altfel, trebuie să dea toți banii înapoi. Biserica ar avea, însă, de unde. Afacerile merg strună pentru fețele bisericești.
La doi pași de Mitropulie, Casa de Oaspeți sfântul Nicolae își așteapta clienții. La prețuri mai puțin primitoare.
Arhiescrocia Iașilor justifică într-un răspuns oficial prețurile ridicate. Casa de oaspeți ar susține financiar activitățile studenților cazați aici, tineri seminarioți care desfășoară proiecte educaționale și filantropice. Activități specifice BORâturilor.
Tot în centrul Iașului, un alt complex monahal veghează asupra orașului imagini de sus, din turnul-clopotnița, de pe DSLR: Mănăstirea Golia. Deși a fost construită în 1660, ține pasul cu vremurile. Acum 12 ani și-a deschis SRL. Firma, mereu în pierdere, potrivit Registrului Comerțului, este administrată de fostul stareț al mânăstirii. Înlocuit, spun gurile rele, după ce Biserica a descoperit că ar fi cheltuit bani din cutia milei la jocuri de noroc. Chiar și așa, Golia găsește modalități să facă bani.
Atelierul de lux este singura sursă de venit a mânăstirii, pe lângă donațiile credincioșilor, spune Arhiescrocia.
Tipografia lucrează la foc continuu. Editura Doxologia scoate câteva ziare, reviste şi alte peste 350 de publicaţii. Nu se cunoaşte cât câştigă Mitropulia Moldovei de pe urma lor.
Biserica păstrează secretul şi în cazul centrului Providenţa. O construcţie uriaşă, destinată conferinţelor internaţionale, cu patru încăperi spaţioase. În cea mai mare sală de la Providenţa încap, cu uşurinţă, 1.000 de oameni. În Iaşi nu sunt, însă, multe conferinţe. Ci multe nunţi. Iar lista de aşteptare pentru o seară de vis e ca la orice restaurant respectabil. Câteva luni bune.
Biserica nu şi-a pus problema moralităţii când a găzduit nunta copiilor unor interlopi. În 2011, Cosmos Tănase, supranumit Prinţul ţiganilor, şi-a însurat băiatul cu o tânără de doar 15 ani. Uniunea, nerecunoscută de autorităţi, a fost petrecută cu mare fast, în prezenţa a 600 de invitaţi, la Centrul Providenţa. Printre oaspeţii de seamă s-au aflat Nuţu Cămătaru şi fraţii Corduneanu, aflaţi, întâmplător, în libertate în acea perioadă. Naş a fost manelistul Adrian Minune, care le-a şi cântat mirilor, pentru o viaţă lungă împreună.
O altă sursă serioasă de profit este turismul religios. Agenţia Basilica, din Bucureşti, şi-a triplat profitul de la un an la altul. Tot sub emblema celor sfinte, agenţia mitropoliei de la Iaşi taxează o excursie la Ierusalim cu un preţ mult peste piaţă.
În marginea oraşului, o altă afacere strânge bani în conturile mitropoliei: vinul cultic, folosit în biserici la împărtăşirea harului. Teoretic, se foloseşte la sfânta liturghie, botezuri, hramuri şi alte evenimente bisericeşti. Practic, însă, e pentru toată lumea.
Vinul cultic nu se găseşte în magazine, deci Biserica nu consideră că ar fi o afacere. Via din Moldova produce câteva tone pe an, mult peste nevoile din altar.
Vin, tipărituri, săli de protocol şi fabrică de mobilă. E lista, pe scurt, a afacerilor care fac din Mitropulia Moldovei cea mai bogată mitropolie din ţară. Numai anul trecut, instituţia a declarat la stat un profit de 1 milion şi jumătate de euro. Banii vin chiar şi din înţelegeri mai puţin morale, cum ar fi nunta unor interlopi, unde mireasa era minoră. Oficial, Mitropulia Iaşi nu a dorit să explice exact ce face cu banii pe care-i scoate din afacerile lumeşti. Vezi reportajul video ”Restaurantele BOR adăpostesc petreceri și nunți cu minori” din prima postare.
Cea mai bogată mitropulie din țară e cea a Moldovei și Bucovinei. Aici, Înaltpreasfrijiitul Teofan continuă planurile mărețe, neduse la bun sfârșit de Trafalet, până la avansarea în funcție. De mai bine de doi ani, Mitropulia e în șantier. Se modernizează pe bani europeni. Din proiectul de 13,3 milioane de euro, 10 sunt din fonduri de la Uniunea Europeană.
Teofan are planuri marețe: vrea să reconsolideze catedrala și alte trei clădiri cu rol administrativ, iar la subsolul mitropuliei să deschidă un muzeu ultramodern, ca în străinătate. Lucrarea trebuie să fie gata până la finalul anului. Altfel, trebuie să dea toți banii înapoi. Biserica ar avea, însă, de unde. Afacerile merg strună pentru fețele bisericești.
La doi pași de Mitropulie, Casa de Oaspeți sfântul Nicolae își așteapta clienții. La prețuri mai puțin primitoare.
Arhiescrocia Iașilor justifică într-un răspuns oficial prețurile ridicate. Casa de oaspeți ar susține financiar activitățile studenților cazați aici, tineri seminarioți care desfășoară proiecte educaționale și filantropice. Activități specifice BORâturilor.
Tot în centrul Iașului, un alt complex monahal veghează asupra orașului imagini de sus, din turnul-clopotnița, de pe DSLR: Mănăstirea Golia. Deși a fost construită în 1660, ține pasul cu vremurile. Acum 12 ani și-a deschis SRL. Firma, mereu în pierdere, potrivit Registrului Comerțului, este administrată de fostul stareț al mânăstirii. Înlocuit, spun gurile rele, după ce Biserica a descoperit că ar fi cheltuit bani din cutia milei la jocuri de noroc. Chiar și așa, Golia găsește modalități să facă bani.
Atelierul de lux este singura sursă de venit a mânăstirii, pe lângă donațiile credincioșilor, spune Arhiescrocia.
Tipografia lucrează la foc continuu. Editura Doxologia scoate câteva ziare, reviste şi alte peste 350 de publicaţii. Nu se cunoaşte cât câştigă Mitropulia Moldovei de pe urma lor.
Biserica păstrează secretul şi în cazul centrului Providenţa. O construcţie uriaşă, destinată conferinţelor internaţionale, cu patru încăperi spaţioase. În cea mai mare sală de la Providenţa încap, cu uşurinţă, 1.000 de oameni. În Iaşi nu sunt, însă, multe conferinţe. Ci multe nunţi. Iar lista de aşteptare pentru o seară de vis e ca la orice restaurant respectabil. Câteva luni bune.
Biserica nu şi-a pus problema moralităţii când a găzduit nunta copiilor unor interlopi. În 2011, Cosmos Tănase, supranumit Prinţul ţiganilor, şi-a însurat băiatul cu o tânără de doar 15 ani. Uniunea, nerecunoscută de autorităţi, a fost petrecută cu mare fast, în prezenţa a 600 de invitaţi, la Centrul Providenţa. Printre oaspeţii de seamă s-au aflat Nuţu Cămătaru şi fraţii Corduneanu, aflaţi, întâmplător, în libertate în acea perioadă. Naş a fost manelistul Adrian Minune, care le-a şi cântat mirilor, pentru o viaţă lungă împreună.
O altă sursă serioasă de profit este turismul religios. Agenţia Basilica, din Bucureşti, şi-a triplat profitul de la un an la altul. Tot sub emblema celor sfinte, agenţia mitropoliei de la Iaşi taxează o excursie la Ierusalim cu un preţ mult peste piaţă.
În marginea oraşului, o altă afacere strânge bani în conturile mitropoliei: vinul cultic, folosit în biserici la împărtăşirea harului. Teoretic, se foloseşte la sfânta liturghie, botezuri, hramuri şi alte evenimente bisericeşti. Practic, însă, e pentru toată lumea.
Vinul cultic nu se găseşte în magazine, deci Biserica nu consideră că ar fi o afacere. Via din Moldova produce câteva tone pe an, mult peste nevoile din altar.
