Ţară hidoasă în care nimic nu funcţionează, în afară instinctelor primitive. În care cetăţenii, proaspăt întorşi de la închinat în faţă icoanelor cu Iisus răstignit pe cruce iau la bătaie femei în autobuz, în care copiii sunt duşi de bunici şi de părinţi să vadă mortul celebru pus pe catafalc, ţară în care oamenii se iau la bătaie şi rup poartă cimitirului în speranţa că vor prinde un fir din vată pusă tradiţional în nasul cadavrului, dar în care toată lumea se plânge de foame, de sărăcie, de pensii, de salarii, deşi niciodată nu ar rupe poartă guvernului sau a primăriei pentru că cetăţenii au drepturi şi statul îşi bate joc de ei.
Ţară în care Biserica este mai bogată decât Trezoreria statului dar nu plăteşte 1 leu impozite, ţară fără autostrăzi dar în care guvernanţii susţin că au costruit 700 de kilometri în 3 ani, pe care nu i-a văzut nimeni. Ţară în care cel mai vândut scriitor, mândria culturii naţionale, nominalizat la Nobel, îşi parchează limuzina preferată de manelişti în mijlocul bulevardului, că aşa face toată lumea.
Ţară în care nu există discernământ şi responsabilitate faţă de creierele şi sufletele oamenilor şi în care presa împinge dincolo de limite lipsa de limite şi bolile unei false vedete, doar pentru audienţă. Ţară în care minciuna, prostia şi impostura sunt ridicate la rând de valori şi promovate.
Ţară în care pădurile sunt impozitate pentru că “poluează” şi în care se taie orice copac întâlnit în cale, pentru că nimeni nu se gândeşte la viitor, la viaţă, la plămâni, la ce va fi mâine sau peste 10 ani, ci doar la azi, la bani, la betoane şi la cum să dai “lovitura”.
Ţară care te distruge psihic, în fiecare zi, de când ieşi din casă până te întorci, când dai cu maşină în 150 de gropi/h, când te întâlneşti cu un concetăţean care încearcă să te “ţepuiască”, când stai la 200 de cozi să plăteşti impozite şi eşti umilit de funcţionarii statului pe care îi plăteşti tu, deşi ştii că niciodată nu vei vedea acei bani întorcându-se la tine sub formă de servicii care să-ţi facă viaţă mai bună.
Ţară de care ţi-e silă.
Şi în care te simţi prizonier, condamnare pe viaţă fără drept de eliberare condiţionată. Rahova nu e la Rahova. E de la Prut până la Tisa.
Mi-a fost ruşine de multe ori cu paşaportul pe care scrie România. Am fost un dobitoc. România este unică. Nimic nu este normal în România, nimic nu este la fel ca la alţii. Ăsta este adevăratul brand de ţară. Vizitaţi Horror România. Puteţi achiziona la preţuri exagerate amintiri de neuitat. Bucăţi de mort, experienţă unui jaf autentic românesc, leziuni permanente la coloana vertebrală provocate de infrastructură, senzaţii ţări – olfactive, auditive, vizuale, pachetul complet – dacă folosiţi transportul public, şi multe, multe altele, mereu surprinzătoare.
Enjoy!
preluare: realiteteamea.ro
